Mulți evită cartofii, pastele sau orezul de teamă că aduc kilograme în plus. Mihaela Bilic, medic nutriționist, atrage însă atenția asupra unui detaliu simplu de preparare care poate schimba modul în care aceste alimente acționează în organism. Ideea nu are legătură cu o dietă strictă, ci cu faptul că ele pot avea un efect diferit dacă sunt fierte și apoi lăsate să se răcească.
Explicația ține de amidonul rezistent. Acesta se găsește în banane verzi și apare și în cartofi, orez sau paste după fierbere și răcire. Comparativ cu varianta caldă, alimentele consumate reci îngrașă mai puțin, deoarece prin răcire amidonul se recristalizează și devine rezistent la digestie, având efect prebiotic.
Asta înseamnă că preparate obișnuite precum salata orientală, orezul de la sushi sau salata de paste pot avea un dublu avantaj. Pe de o parte, rămân alimente familiare, pe de altă parte hrănesc bacteriile benefice din intestin. Mihaela Bilic a explicat pe Facebook: „Ce au în comun salata orientală, orezul de la sushi și salata de paste? Amidon rezistent, adică o formă de carbohidrat cu care se hrănesc bacteriile benefice din intestin. Amidon rezistent găsim în bananele verzi și în cartofi, paste făinoase sau orez, care după ce au fost fierte sunt lăsate să se răcească”.
Potrivit Revistaioana, medicul nutriționist subliniază că beneficiul nu privește doar digestia, ci și aportul caloric. „Prin răcire, amidonul se recristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie. Deci, salata orientală și orezul de la sushi îngrașă mai puțin și au efect prebiotic”. Cu alte cuvinte, felul în care gătești carbohidrații poate face diferența.
Mihaela Bilic a explicat și ce înseamnă prebioticele, termen care poate părea tehnic la prima vedere. „Ce înseamnă prebiotice? Sunt glucide cu lanț scurt cunoscute sub numele de fibre alimentare, o categorie de carbohidrați pe care nu îi putem digera, dar care hrănesc bacteriile benefice din intestin. Microbiota se hrănește cu liliacee și asteracee. Prazul și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee. Și alcoolii de zahăr de tipul xylitol, din guma de mestecat, au efect prebiotic”.
Mesajul principal este că nu toți carbohidrații se comportă la fel și nu toate fibrele au același rol. Medicul rezumă astfel: „Alimente pe care nu le putem digera, dar ajung în colon unde sunt fermentate și descompuse de flora microbiană. Bacteriile benefice din intestin ‘se hrănesc’ cu fibre și carbohidrați, adică fix ce evităm noi în dietă de frică să nu ne îngrășăm! Nu toate fibrele au efect prebiotic și nu toți carbohidrații îngrașă! Aflați ce să mâncați ca să fie bine și pentru siluetă și pentru microbiotă!”.
Informațiile publicate nu precizează cantități recomandate, timpul exact de răcire sau eventuale efecte secundare. Ce este prezentat clar este mecanismul: prin răcire, amidonul devine rezistent la digestie, are efect prebiotic și face ca aceste alimente să îngrașe mai puțin decât atunci când sunt consumate calde.
