Un raport publicat în jurnalul științific „Circulation”, publicația principală a Asociației Americane a Inimii, arată că un consum moderat de cafea, de până la 400 mg de cofeină pe zi, este considerat sigur pentru majoritatea adulților. În unele cazuri, acest nivel poate fi asociat și cu beneficii pentru inimă.
Pragul de 400 mg de cofeină pe zi înseamnă echivalentul a 3 până la 5 cești de 237 ml de cafea neagră, fără zahăr sau alți aditivi. Raportul leagă consumul a 2-4 cești de cafea pe zi de riscuri mai mici de boli de inimă, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Peste 4 cești pe zi, riscul de insuficiență cardiacă ar putea crește.
Diferența față de băuturile energizante de tip shot este dată de concentrația de cofeină. Aceste produse pot conține între 40 și 69 mg de cofeină pe uncie lichidă, adică aproximativ 30 ml. Concentrația este de 3-4 ori mai mare decât în cafeaua obișnuită. Raportul arată că aceste băuturi au fost asociate cu hipertensiune arterială și aritmii.
Gregory M. Marcus (M.D., M.A.S., FAHA), președintele grupului de voluntari care a redactat declarația științifică, a explicat diferența dintre cele două surse de cofeină: „Cofeina consumată în cafea este o parte cheie a vieții de zi cu zi pentru milioane de oameni și, în analiza noastră a celor mai recente cercetări, pentru majoritatea adulților, un aport de până la 400 mg de cofeină pe zi, echivalentul a până la 5 cești de cafea cu cofeină pe zi fără adaos de zaharuri sau aditivi, este sigur și nu crește riscul cardiovascular. Cu toate acestea, dozele mari de cofeină, precum cele găsite în băuturile energizante, inclusiv în shot-uri, pot avea efecte dăunătoare asupra inimii și ar trebui evitate.”
Nu contează doar cantitatea, ci și felul în care este preparată cafeaua. Variantele nefiltrate, cum sunt espresso, French press sau cafeaua la ibric, conțin cafestol. Această substanță este asociată cu creșterea colesterolului LDL, numit frecvent colesterol „rău”. Cafestolul nu se găsește în cafeaua preparată prin filtru de hârtie și nici în cafeaua instant.
Și ce se adaugă în ceașcă poate schimba efectele finale. Zahărul, siropurile aromate, laptele și frișca pot reduce sau chiar anula potențialele beneficii pentru sănătate. În evaluarea citată de Lyla, apare și o altă nuanță: deși consumul moderat de cafea a fost asociat cu un risc mai mic de fibrilație atrială, aceeași cantitate a fost legată de un risc mai mare de contracții ventriculare premature, adică bătăi suplimentare ale inimii.
Gregory M. Marcus (M.D., M.A.S., FAHA) a subliniat că reacțiile la cofeină diferă de la o persoană la alta. „Deși cercetările sugerează că un consum de cofeină poate fi asociat cu anumite beneficii cardiovasculare pentru unii oameni, este important să ne amintim că nu există o strategie universal valabilă pentru consumul sigur de cofeină. Oamenii pot răspunde foarte diferit la cofeină pe baza diverșilor factori, cum ar fi vârsta, medicamentele, afecțiunile medicale preexistente, genetica și cât de repede o metabolizează corpul lor.”
