Perioadele lungi petrecute stând jos pot avea efecte mai serioase asupra sănătății decât par la prima vedere. Un studiu recent arată că sedentarismul prelungit este asociat cu un risc mai mare de cancer, în timp ce activitatea fizică are un rol de protecție. Ideea centrală nu ține doar de numărul total de ore petrecute pe scaun într-o zi, ci și de felul în care acest timp se adună, în intervale mari, fără întreruperi.
Cu alte cuvinte, organismul resimte diferit o zi în care stai jos ore în șir fără pauză față de una în care te ridici din când în când, faci câțiva pași, îți întinzi spatele sau schimbi ritmul pentru câteva minute. Studiul leagă timpul sedentar prelungit de un risc mai ridicat de cancer, însă nu sunt menționate tipuri specifice de cancer. De asemenea, informațiile disponibile nu fac diferențe între statul la birou și statul acasă pe canapea.
În același timp, activitatea fizică este prezentată ca factor de protecție împotriva riscului de cancer. Nu este indicat un anumit tip de mișcare drept „cel mai eficient”, ceea ce înseamnă că nu există o formulă unică. Tocmai aici apare partea practică: mersul pe jos, urcatul scărilor, deplasările făcute între două sarcini sau o scurtă rutină de întindere pot contribui la întreruperea sedentarismului. Potrivit Revistaioana, accentul studiului cade tocmai pe ruperea perioadelor lungi de stat jos.
Pentru femeile care împart timpul între muncă, treburi casnice, copii și termene limită, recomandarea de a face mai multă mișcare poate părea încă o obligație în plus. Totuși, mesajul studiului este mai ușor de aplicat decât pare. Te poți ridica atunci când termini un apel, poți merge puțin prin casă sau prin birou cât se încălzește cafeaua ori poți face în picioare o parte dintre sarcinile scurte dacă lucrezi la laptop. Chiar și seara, dacă petreci timp pe canapea, poate conta să te ridici între episoade, între reclame sau după câteva mesaje trimise.
Studiul nu precizează cât de des ar trebui făcute aceste pauze și nici care ar fi durata optimă. Nici intensitatea mișcării, nici un program ideal de exerciții nu sunt detaliate. Ce transmite clar este legătura dintre sedentarismul prelungit și risc, respectiv rolul protector al activității fizice. De aceea, cel mai realist pas este să nu aștepți condiții perfecte, ci să începi prin a întrerupe măcar două sau trei intervale lungi de stat jos pe parcursul zilei.
Perspectiva contează și ea. Dacă mișcarea este privită ca o pedeapsă, va fi mai ușor de amânat. Dacă este văzută ca o formă de prevenție și de grijă pentru corp, poate deveni mai ușor de integrat. O plimbare scurtă, câteva minute de mers alert între două taskuri, puțină ordine făcută într-un ritm mai viu sau o ieșire pe jos până la magazin pot fi variante sustenabile. Mesajul de bază rămâne simplu: să nu lași sedentarismul să se adune în perioade lungi, repetate.
