Alimentația de zi cu zi poate avea un rol important în protejarea memoriei odată cu înaintarea în vârstă. Un studiu publicat în JAMA Network Open, realizat pe aproape 1.900 de persoane din Suedia, cu vârste de 60 de ani și peste, sugerează că un model alimentar antiinflamator s-a asociat cu un risc mai mic de demență. Asocierea a fost observată inclusiv la participanții care aveau deja în sânge markeri asociați cu boala Alzheimer.
Cercetătorii au urmărit participanții timp de 15 ani, de la intrarea în proiect, între martie 2001 și august 2004, și în cadrul evaluărilor ulterioare, cu până la șase examinări pentru fiecare persoană. În analiză au fost incluși trei markeri sanguini asociați cu Alzheimer și demența: tau, NfL și GFAP. Reducerea riscului a fost de 29% la persoanele cu niveluri crescute de tau, de 21% la cele cu niveluri mai mari de NfL și de 27% la cele cu niveluri crescute de GFAP. Cea mai mare valoare, 29%, a fost înregistrată în grupul cu tau crescut, comparativ cu 21% în grupul cu NfL.
Dincolo de rezultate, partea practică este una accesibilă. Nu este vorba despre un regim drastic sau despre alimente greu de găsit, ci despre produse care pot fi integrate treptat într-o alimentație obișnuită. În tiparele alimentare antiinflamatorii apar roșiile, legumele cu frunze verzi, precum spanacul și varza kale, fructele ca căpșunile, afinele, cireșele și portocalele, nucile, peștele gras, cum sunt somonul, macroul, tonul și sardinele, alături de uleiul de măsline. Acestea se regăsesc și în diete sănătoase pentru inimă, precum DASH și dieta mediteraneeană.
Potrivit Revistaioana, studiul nu indică un efect rapid și nici nu susține că un singur aliment poate schimba totul. Accentul cade pe aderența mai mare la modele alimentare sănătoase, adică pe obiceiuri repetate și menținute în timp. Anja Mrhar (cercetător la Universitatea din Ljubljana, Slovenia) a rezumat concluzia echipei: „Acest studiu de cohortă de 15 ani efectuat pe adulți în vârstă a constatat că o aderență mai mare la modele alimentare mai sănătoase a fost asociată cu un risc redus de demență, inclusiv printre participanții cu patologie legată de boala Alzheimer și un risc neurobiologic mai amplu.”
Rezultatele devin și mai relevante prin faptul că au fost analizate și persoane care prezentau deja semnale biologice asociate cu Alzheimer. Tocmai în aceste grupuri s-au observat reduceri ale riscului de 29%, 21% și 27%, în funcție de markerul măsurat. Echipa de cercetare a subliniat acest lucru astfel: „Aceste descoperiri subliniază importanța strategiilor țintite de prevenire a demenței prin dietă, nu numai pentru populația generală, ci și pentru persoanele care prezintă deja un risc crescut.”
Lista alimentelor este clară și ușor de recunoscut: roșii, spanac, varză kale, căpșuni, afine, cireșe, portocale, nuci, somon, macrou, ton, sardine și ulei de măsline. Studiul nu oferă însă un plan alimentar detaliat pe zile și nici un termen exact în care apar beneficiile. Ceea ce arată este o asociere observată pe termen lung, de 15 ani, ceea ce sugerează că efectul ține de consecvență, nu de soluții rapide.
Emily Case (dietetician înregistrat la Northwell Health din New York City) a legat dieta de întregul stil de viață: „Există dovezi puternice care susțin că o dietă antiinflamatorie este excelentă pentru prevenirea și încetinirea progresiei bolii Alzheimer. Așadar, a fi la curent cu sănătatea și nutriția noastră, precum și a face exerciții fizice și a dormi suficient, este foarte important să practicăm în fiecare zi pentru a ne optimiza sănătatea și, sperăm, pentru a preveni boala Alzheimer sau orice alt fel de deficite cognitive pe termen lung.” Ea a adăugat și: „Dieta poate influența predispozițiile genetice.” Despre boala deja instalată, Emily Case a explicat că simptomele nu pot fi inversate, dar o alimentație mai bună ar putea contribui la încetinirea unei progresii agresive.
