Puterea de 35 kW se vinde, în general, ca soluție pentru case de 250 până la 300 de metri pătrați. Cifra e de catalog, nu de proiect: aceeași suprafață poate cere mai puțin sau mai mult, în funcție de anvelopă, de temperatura de tur pe care o cere instalația și de cine prepară apa caldă menajeră. Mai jos sunt criteriile în ordinea în care contează, măsurătorile prin care se verifică fiecare criteriu și concluzia. Cifrele care apar se pot verifica pe fișa aparatului sau cu un instrument de câteva zeci de lei, în cinci minute.
Criteriul: ce decide puterea, nu suprafața
Suprafața e un indiciu, nu un criteriu. Criteriile care mișcă puterea necesară, în ordine, sunt acestea:
- Sarcina de încălzire la exteriorul de proiect. Rezultatul unui calcul de pierderi făcut cu datele casei: grosimea și tipul izolației, suprafața vitrată, orientarea, schimburile de aer.
- Temperatura de tur cerută de instalație. Radiatoarele vechi pe tur înalt și pardoseala pe tur joasă nu cer aceeași sursă, chiar la aceeași sarcină.
- Apa caldă menajeră. Dacă vine din centrală, printr-un boiler cu serpentină, se adaugă la vârf. Dacă boilerul acumulează, vârful se mută în timp, nu se adună.
- Existența unui rezervor de acumulare. Cu puffer, centrala poate arde aproape de nominal și stoca surplusul. Fără puffer, aparatul modulează des în jos.
- Spațiul și accesul din centrala termică. Gabarit, cursa capacului la buncăr, sertarul de cenușă, traseul până la coș.
Ordinea are un efect practic: primele două criterii dau puterea, al treilea și al patrulea decid dacă puterea aleasă e folosibilă, iar al cincilea decide dacă aparatul se poate întreține fără să demontezi jumătate din cameră.
Puterea pe suprafață: tabelul și limitele lui
Pachetul luat ca referință în acest articol e o centrală pe peleți de 35 kW cu buncăr de 80 kg, pompă de recirculare și vas de expansiune incorporate. Tabelul pune puterea în raport cu suprafața, dar coloana care decide e a treia, nu prima.
- Situația casei
- 35 kW: verdict
- Ce măsori ca să confirmi
- 150 până la 200 mp, anvelopă izolată recent
- Risipă. Se coboară o treaptă de putere.
- Sarcina calculată, comparată cu puterea minimă de modulare declarată pentru aparat
- 250 până la 300 mp, pereți izolați, tâmplărie nouă, fără apă caldă din centrală
- Acoperă, cu rezervă. Riscul se mută pe sarcina parțială.
- Temperatura de tur la care instalația ține casa în ziua cea mai rece
- 250 până la 300 mp, izolație parțială, radiatoare pe tur înalt
- Turul necesar și debitul pe circuite, citite pe instalația existentă
- 250 până la 300 mp, plus apă caldă menajeră din centrală
- Justificat, dacă boilerul acumulează.
- Volumul boilerului și numărul de puncte de consum folosite simultan
- Peste 300 mp sau două corpuri de clădire
- Insuficient la vârf.
- Calcul de pierderi pe fiecare zonă, plus verificarea variantei cu acumulare
Ce nu poate face un tabel
Nu există un raport de wați pe metru pătrat valabil pentru orice casă. Două case de 280 mp, una izolată cu 15 cm de polistiren și una cu perete de cărămidă netencuit pe exterior, nu au aceeași sarcină și nu cer aceeași sursă. Tabelul de mai sus ordonează cazuri, nu înlocuiește calculul de pierderi făcut cu datele casei tale.
Măsurătoarea 1: sarcina și temperatura de tur
Dacă în casă există deja o sursă, ai o măsurătoare gratuită. Notează, în intervalul cel mai rece al iernii, temperatura de tur la care instalația ține casa la temperatura pe care o vrei, plus temperatura de retur. Dacă turul necesar e mare, corpurile de încălzire sunt subdimensionate față de pierderi, iar sursa va lucra sus. Dacă turul necesar e mic și casa se supraîncălzește repede, sursa actuală e deja peste nevoie.
A doua cifră de comparat e puterea minimă la care aparatul poate lucra stabil, declarată în fișa tehnică. Raportul dintre puterea nominală și puterea minimă îți spune cât de jos poate coborî centrala fără să intre în cicluri de pornire și oprire. Pentru o casă bine izolată, acest raport contează mai mult decât puterea maximă, pentru că majoritatea sezonului se petrece la sarcină parțială, nu la nominal.
Măsurătoarea 2: autonomia buncărului de 80 kg
Buncărul de 80 kg e o rezervă, nu un consum. Autonomia se obține prin împărțire: 80 kg raportat la kilogramele arse pe oră pe instalația ta. Consumul orar nu se citește din fișă, se măsoară.
- Golește buncărul, apoi toarnă saci cântăriți și notează cantitatea totală și ora.
- Notează ora la care centrala semnalează lipsa de combustibil, fără să completezi între timp.
- Împarte kilogramele la numărul de ore de funcționare. Ai consumul mediu orar pentru condițiile din acea perioadă.
- Repetă în două perioade diferite: una blândă, de sarcină parțială, și una rece, aproape de sarcină plină.
Diferența dintre cele două valori e informația utilă. La sarcină parțială autonomia buncărului crește, dar aparatul arde puțin și des, iar aprinderile repetate lasă mai multă depunere pe schimbător decât o funcționare continuă cu aceeași cantitate de combustibil. Un aparat supradimensionat își cumpără autonomie cu întreținere mai frecventă.
Măsurătoarea 3: consum electric, spațiu, acces la cenușă
Consumul electric al unei centrale pe peleți vine din melcul de alimentare, rezistența de aprindere, ventilator și pompa de recirculare. Nu îl estimez aici în wați, pentru că valorile diferă pe model, iar o cifră fără măsurătoare nu se poate verifica. Se măsoară cu un wattmetru pe priză: citește indexul în kWh după 24 de ore de funcționare și notează câte cicluri de aprindere a făcut aparatul în acel interval. Rezistența de aprindere e cel mai mare consumator de moment, deci numărul de aprinderi pe zi explică diferențele între două aparate de aceeași putere.
Spațiul se măsoară cu ruleta, înainte de comandă, nu după livrare. Cotele care blochează montajul sau întreținerea:
- adâncimea liberă în fața aparatului, pentru scoaterea completă a sertarului de cenușă;
- înălțimea liberă până la plafon peste buncăr, plus cursa capacului deschis, pentru turnarea unui sac întreg;
- spațiul lateral pentru demontarea melcului și pentru perierea schimbătorului;
- traseul până la cos centrala lemne și accesul la ușa de vizitare, pentru curățarea racordului.
Cenușa de la peleți se strânge în sertar și se scoate periodic. Dacă sertarul iese doar pe jumătate, curățarea se amână, iar depunerea intră în schimbător.
Pentru golirea sertarului și pentru aspirarea camerei de ardere se folosește un aspirator cu filtru pentru cenușă, nu unul casnic:
Apa caldă menajeră și pufferul
Dacă centrala prepară și apă caldă, sarcina de ACM se adaugă la vârful de iarnă doar dacă boilerul e mic și se cere refăcut în plin consum de încălzire. Un boiler cu serpentină de volum suficient mută cererea în timp: centrala încarcă acumularea când are marjă, iar apa caldă iese din rezervor. Volumul se alege după numărul de puncte de consum folosite simultan, nu după suprafața casei.
Pentru o casă de 250 până la 300 mp, variantele curente de boiler indirect cu serpentină sunt cele de 120 și 160 de litri:
La 35 kW pe o casă bine izolată, întrebarea reală nu e dacă puterea ajunge, ci ce face aparatul cu surplusul în zilele de tranziție. Aici intră rezervorul de acumulare, care permite arderea aproape de nominal și stocarea căldurii. Argumentele și cazurile în care nu se justifică sunt discutate separat, în articolul despre cu puffer sau fara.
Concluzia: când 35 kW e puterea corectă și când e risipă
35 kW e puterea corectă pentru o casă de 250 până la 300 mp cu izolație parțială, corpuri de încălzire care cer tur înalt sau apă caldă menajeră preparată din centrală, cu condiția să existe spațiu pentru scoaterea sertarului de cenușă și pentru turnarea sacului în buncăr.
35 kW e risipă la o casă de 150 până la 200 mp izolată recent, unde sarcina reală stă mult sub puterea minimă de modulare: aparatul va porni și opri des, iar aprinderile repetate cresc consumul electric și depunerea pe schimbător. Și e insuficient peste 300 mp sau pe două corpuri de clădire, unde calculul se face pe zone.
Criteriul de decizie nu e marca și nu e cifra din denumirea produsului, ci raportul dintre sarcina măsurată a casei și intervalul de putere în care aparatul lucrează stabil. Restul gamei, inclusiv variantele mai mici, se compară pe același criteriu; o trecere în revistă a alternativelor pe combustibil solid e în ghidul despre cele mai bune centrale pe lemne si peleti, iar treptele de putere disponibile se văd în categoria de centrala pe peleti.
35 kW ajung pentru 300 mp?
Depinde de anvelopă și de temperatura de tur cerută. La 300 mp cu izolație bună și tur moderat, puterea acoperă. La 300 mp neizolați, cu radiatoare pe tur înalt, se face calcul de pierderi înainte, pentru că vârful poate depăși puterea nominală.
Cât ține un buncăr de 80 kg?
Nu se poate spune fără consumul tău orar. Autonomia e 80 kg împărțit la kilogramele arse pe oră, iar consumul orar diferă între o zi de tranziție și una de ger, uneori de câteva ori. Măsoară-l o dată în fiecare regim, cu saci cântăriți, și ai două cifre valabile pentru casa ta.
Contează consumul electric al melcului la factura anuală?
Contează mai puțin decât numărul de aprinderi. Melcul consumă în impulsuri scurte, rezistența de aprindere consumă mult pe fiecare pornire. Un aparat supradimensionat, care pornește și oprește des, poate consuma mai mult electric decât unul dimensionat corect, la aceeași cantitate de peleți arși. Verificarea se face cu un wattmetru pe priză, pe 24 de ore.
