Senzația că mintea funcționează mai lent, că sarcinile simple se complică sau că ideile clare sunt greu de atins nu este un simptom rezervat înaintării în vârstă. Tot mai mulți adulți se confruntă cu așa-numita „ceață cerebrală”, o stare adesea legată de stres, somn insuficient, modificări hormonale sau chiar de anumite tratamente medicale.
În timpul pandemiei, Delia Lewis, specialistă în marketing, a observat cum activități care îi luau de obicei 10 minute au început să dureze o oră întreagă, iar sarcinile de pe lista de lucru îi scăpau din minte. „De obicei, pot jongla cu toate mingile în aer. Dar apoi îmi ziceam, Ce voiați să fac?’”, a povestit ea.
Această stare de confuzie și lentoare mentală afectează concret viața de zi cu zi. Poate îngreuna multitaskingul, poate amplifica senzația de copleșire și poate reduce capacitatea de a fi prezent în conversații sau la locul de muncă. Lila Jones, coordonator de wellness, a descris cum, în momentele intense, condusul devine mai stresant, iar activitățile profesionale simultane sunt aproape imposibile. „Creierul meu se simte ca și cum ar fi blocat în melasă”, a spus ea.
Stresul cronic și legătura cu infecțiile respiratorii
Stresul este unul dintre principalii factori declanșatori. Neuropsihologul Jessica Caldwell de la Wisconsin Alzheimer’s Institute explică faptul că, sub presiune constantă, creierul rămâne într-o stare de protecție, ceea ce poate epuiza hipocampul, zona responsabilă de memorie și concentrare. „Creierul dumneavoastră se chinuie, dar nu funcționează la capacitate maximă”, precizează Caldwell.
Ceața cerebrală a devenit un subiect mai vizibil după pandemie, fiind recunoscută ca un simptom al COVID-ului lung, alături de oboseală și depresie. Gayatri Devi, medic neurolog la Park Avenue Neurology din New York, explică faptul că infecțiile care afectează sistemul respirator superior pot duce la o afectare mentală. Motivul este că febra și fluxul redus de oxigen către creier pot avea un impact direct asupra funcțiilor cognitive. Subiectul a fost aprofundat, conform Lyla, tocmai pentru că multe persoane au început să identifice mai ușor această problemă după anii de pandemie.
Importanța somnului și a echilibrului hormonal
Somnul are o funcție de curățare a creierului. În timpul somnului profund, este eliminat amiloidul, o substanță asociată cu boala Alzheimer. Fără un somn adecvat, acest proces este împiedicat. În plus, odihna este esențială pentru consolidarea informațiilor noi. „Somnul este, de asemenea, momentul în care creierul revizuiește informațiile noi și le consolidează, ajutându-vă să formați o memorie pe termen lung mai stabilă”, adaugă Jessica Caldwell.
O altă cauză majoră, adesea trecută cu vederea, sunt schimbările hormonale, în special cele din perioada perimenopauzei și menopauzei. Gayatri Devi avertizează că unele paciente au primit diagnostice greșite de demență, când, de fapt, sufereau de ceață cerebrală cauzată de fluctuațiile de estrogen. Scăderea nivelului de estrogen afectează receptorii din hipocamp. „Acei receptori sunt ca niște mici locuri de andocare pentru estrogen”, a explicat neurologul. Creierul trebuie să se adapteze la noile condiții. Jessica Caldwell descrie acest proces ca fiind „creierul dumneavoastră care își dă seama cum să funcționeze fără la fel de mult estrogen cu cât este obișnuit”.
Medicamentele și alți factori de risc
Anumite medicamente pot provoca sau agrava ceața cerebrală. Printre acestea se numără tratamentele pentru migrene, anticonvulsivantele și unele produse pentru somn sau alergii disponibile fără rețetă. Efectul poate fi accentuat de consumul de alcool, chiar și în cantități mici, cum ar fi un pahar de vin seara.
Dacă observați că sarcinile simple se prelungesc, uitați mai des lucruri sau vă simțiți copleșit, este util să analizați contextul. O perioadă de stres intens, nopți cu somn de slabă calitate sau apropierea de menopauză pot oferi indicii importante. Jessica Caldwell recomandă identificarea factorilor care generează anxietate pentru a vedea ce poate fi eliminat sau gestionat diferit. Dacă simptomele persistă, o discuție cu un medic este necesară pentru a exclude alte cauze și a găsi o soluție. „Este foarte important să nu spui doar: Oh, ei bine, sunt puțin confuz astăzi, mâine va fi mai bine”, concluzionează Gayatri Devi.
