După expirarea reducerii la acciză, prețul motorinei a urcat în unele stații până la 9 lei și 60 de bani pe litru, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de 18 lei pentru un plin. Creșterea apare într-un moment delicat pentru companii, deoarece motorina intră direct în costurile de transport și se transmite mai repede în tarifele logistice decât o majorare similară la benzină.
Saltul maxim observat la motorină a fost de 36 de bani pe litru, în timp ce la benzină creșterea a fost de doar 5 bani pe litru. Diferența este importantă mai ales pentru operatorii de transport, flotele de distribuție și firmele de producție care au logistică proprie. În unele stații, benzina rămâne sub 8 lei și 70 de bani, însă motorina ajunge la 9 lei și 60 de bani. Există și stații unde motorina a rămas la nivelul de joi, în jur de 9 lei și 20 de bani, dar piața a intrat într-o etapă de dispersie a prețurilor, ceea ce face mai dificilă planificarea costurilor.
Pentru firme, efectul nu se vede doar la pompă. O scumpire de 18 lei pentru un singur plin înseamnă cheltuieli operaționale mai mari pentru companiile care alimentează zilnic. De aici, presiunea se mută în transport, distribuție, construcții, agricultură și retail. Acolo unde contractele nu permit transferul rapid al costurilor, impactul ajunge direct asupra EBITDA. În plus, a expirat și plafonarea adaosului comercial, iar acest lucru lasă loc pentru repoziționarea prețurilor la pompă. Potrivit Financiarul, autoritățile s-au întâlnit cu distribuitorii de carburanți pentru a analiza prețurile, iar Executivul ia în calcul o nouă intervenție pe piața combustibililor, fără să fie clar deocamdată nici forma măsurii, nici calendarul aplicării.
Scumpirea internă vine în condițiile în care barilul de petrol a coborât la puțin peste 70 de dolari, cel mai mic nivel din ultimele 4 luni, pe fondul negocierilor de pace dintre SUA și Iran. Acesta este principalul argument împotriva unei scumpiri prelungite, pentru că materia primă s-a ieftinit, însă efectul pozitiv nu s-a văzut încă integral la pompă.
Christian Năsulea, profesor de economie, pune evoluția internă pe seama componentei fiscale și a retragerii sprijinului de stat: „Statul ori nu a dorit să prelungească această schemă, ori nu a fost capabil s-o prelungească. Ceea ce ne aduce în situația în care piața se va întoarce la modelul standard de funcționare. Avem accize foarte mari. Avem un nivel de taxare care este deosebit de mare, inclusiv comparativ cu alte țări.”
Mihnea Cătuți, expert energie, atrage atenția că ieftinirea petrolului nu se reflectă imediat în prețul final: „Celelalte măsuri își pot face efectul pe timp mai lung. Efectele nu sunt imediate pentru că țițeiul pe care ei îl cumpără nu îl vând imediat. Chiar și produsele petroliere finite. Depinde foarte mult care presiune va fi mai mare. Cea descendentă, dată de calmarea piețelor internaționale. Sau cea legată de modificările de reglementare pe care le avem la nivel național.” Tot el indică și varianta favorabilă pentru următoarele săptămâni: „În momentul de față, din cauza negocierilor de pace dintre SUA și Iran, presiunea pe prețurile internaționale este mai mică. Deci dacă acestea vor continua să se ducă, putem vedea reduceri și la pompă. Așa ar fi normal, dacă cotațiile internaționale se reduc.”
Până la o eventuală decizie guvernamentală și până când ieftinirea barilului se va transmite în piață, motorina rămâne într-un interval de 9 lei și 20 de bani și 9 lei și 60 de bani pe litru, cu efect direct asupra costurilor logistice, marjelor companiilor și prețurilor bunurilor transportate în economie.
