Trecerea la diete mai sănătoase ar putea preveni 15 milioane de decese premature în fiecare an și ar reduce emisiile de CO₂ din agricultură cu 85% până în 2050, potrivit unui model bazat pe raportul Comisiei EAT-Lancet din 2025. Același scenariu indică și o scădere cu 6% a suprafeței terenurilor agricole până în 2050, raportat la tendințele actuale.
Datele arată că schimbarea alimentației nu are efecte doar asupra sănătății și mediului. Ea ar modifica și felul în care este produsă hrana, cu impact direct asupra pieței alimentare și asupra sectoarelor economice care depind de obiceiurile de consum.
Modelul estimează că valoarea globală a producției de legume, fructe, nuci și leguminoase ar putea urca cu 57%, adică cu 890 de miliarde de dolari. În același timp, producția din zootehnie ar putea scădea cu 42%, echivalentul a 630 de miliarde de dolari, față de 2020. Cea mai puternică scădere ar fi în sectorul rumegătoarelor. Vitele pentru carne, oile și caprele ar ajunge la o valoare cu circa 70% mai mică, ceea ce înseamnă minus 274 de miliarde de dolari și aproximativ 400 de milioane de animale mai puțin decât în 2020.
Aceste schimbări ar pune presiune pe milioane de fermieri și producători de alimente, într-un moment în care costul vieții complică deja accesul multor gospodării la o alimentație echilibrată. Dr. Matt Gibson, autorul principal al studiului, a explicat: „Transformarea sistemelor alimentare ar aduce beneficii uriașe pentru sănătatea noastră și pentru mediu, însă, așa cum arată clar rezultatele noastre, ar duce și la schimbări fundamentale în agricultura globală și ar afecta viața a milioane de fermieri și producători de alimente.”
El a adăugat că aceste rezultate nu ar trebui folosite pentru a evita deciziile dificile. „În loc să folosim aceste rezultate ca pretext pentru inacțiune, este esențial ca guvernele să accepte această provocare și să ia decizii dificile pentru binele sănătății noastre și al planetei.” Potrivit Lyla, autorul studiului avertizează și că guvernele ar trebui să înfrunte grupurile care profită de menținerea actualului sistem alimentar global.
La nivel individual, exemplul menționat este cel al Andreei Esca, în vârstă de 53 de ani. Ea a slăbit 9 kilograme, de la 63 la 54 kg, în aproximativ nouă luni. Schimbarea a venit după eliminarea pâinii, pastelor și cartofilor, alături de sport regulat și un stil de viață echilibrat.
Andreea Esca a descris direct cum își gestionează alimentația și rutina: „Încerc să nu mănânc mult dulce, să evit pâinea, pastele, cartofii… Mă rog, tot ce ştim sigur că ne va aduce nişte kilograme în plus. Nu știu dacă am cel mai sănătos stil de viață. Dar merg la sport dintotdeauna, în mod regulat. N-am fumat niciodată, nu știu dacă contează. Alcool nu prea beau.”
Vedeta a vorbit și despre felul în care privește echilibrul de zi cu zi, fără a pune accent pe perfecțiune. „Important este să te simți bine și să accepți lucrurile care sunt absolut normale și naturale și să reușești să faci din fiecare zi din viața ta ceva plăcut. Asta e tot.”
Pe scară largă, schimbarea către o alimentație mai sănătoasă ar însemna mutarea unei părți importante din valoarea economică a agriculturii din zootehnie către producția de legume, fructe, nuci și leguminoase, cu efecte directe asupra modului în care agricultura se adaptează în anii următori.
