Pentru o casă folosită numai în weekend, încălzirea trebuie să răspundă și timpului scurt petrecut acolo: un proprietar povestește că pereții rămân reci mult după aprinderea focului. Pentru locuirea pe tot parcursul iernii contează investiția și consumul, iar pentru gospodăriile închise câteva luni, protejarea instalațiilor de îngheț.
„Casa are sobe, dar nu sunt funcționale, nu îmi doresc să le păstrez. M-am gândit la o centrală pe peleți, dar mă sperie costul ei, peste 20.000 de lei cu manopera, materiale și calorifere. Centrala pe curent e ieftină, dar costă enorm lunar, cred că factura ar ajunge la 4.000–5.000 de lei lunar. Ce alte variante mai am? Ce recomandați? Nu vreau încălzire în fiecare cameră. Nu am spațiu pentru sobe, camerele sunt mici”, a transmis proprietară a unei case de la țară.
În satele din Apuseni, Munții Poiana Ruscă și Munții Șureanu, temperaturile scad mai devreme, iar perioada în care este necesară încălzirea se prelungește. După lucrările de toamnă din gospodărie, unii localnici se retrag pentru câteva luni în locuințele pe care le au în orașele apropiate.
Izolarea se verifică înaintea schimbării încălzirii
Proprietarii care au intervenit asupra izolației recomandă analizarea pierderilor de căldură înainte de cumpărarea unui alt sistem. O participantă la discuție a descris efectul lucrării făcute la propria locuință: „După ce eu am triplat stratul de vată al casei către pod, de la 10 la 30 de centimetri grosime, consumul efectiv de curent, mă încălzesc electric, a scăzut cu 19%. Nu exagerez deloc. Doar podul, atât”.
Economia relatată privește acea casă. La fel, sumele avansate pentru centrală și facturile anticipate de proprietara care cere sfaturi sunt estimările ei, nu tarife aplicabile oricărei gospodării. Consumul panourilor radiante, al centralelor pe GPL și al pompelor de căldură depinde de clădire și de felul în care sunt utilizate.
Pentru locuirea permanentă, proprietarii combină și două sisteme
Mai mulți participanți recomandă sobele pentru locuințele mici, îndeosebi acolo unde lipsește rețeaua de gaze naturale. O proprietară are deja o centrală pe peleți care deservește încălzirea prin pardoseală, dar a comandat separat și sobe din teracotă, alimentate cu lemne.
Ea descrie investiția în sistemul cu peleți ca fiind mare. Despre sobele bine construite spune că păstrează căldură până dimineața, fără să fie nevoie de adăugarea lemnelor noaptea, și povestește că făcuse deja primul foc al toamnei.
O altă propunere este o sobă cu plită, de tip centrală, instalată în bucătărie. Participantul care o recomandă sugerează legarea ei la caloriferele din celelalte camere și la un boiler, astfel încât aceeași instalație să asigure încălzirea, apa caldă și posibilitatea de a găti.
Un șemineu poate fi folosit și pentru a trimite aer încălzit către alte încăperi. Un proprietar descrie propria instalație într-o casă cu laturile de 14,5 metri: tubulatura se află în pod, iar distribuția aerului este asigurată de un motor de 50 W.
Sistemul lui are șase ieșiri prin tavan: patru deservesc camerele, una este în dreptul intrării, iar alta pe hol. În spațiul deschis unde se află șemineul, de aproximativ 70 de metri pătrați, proprietarul spune că temperatura poate atinge iarna 27 de grade.
Pentru casele mici, alți participanți propun aparate de aer condiționat cu inverter, alese pentru încălzire. O proprietară folosește două aparate: unul pentru parter, celălalt pentru etaj și mansardă. La etaj există și o sobă mică din fontă, cumpărată mai ales pentru atmosfera de șemineu, dar care, spune ea, încălzește mai mult decât anticipase.
Mama acesteia locuiește la parter și, în perioadele reci din iarna precedentă, s-a încălzit numai cu aparatul de aer condiționat. Proprietara precizează însă condițiile casei sale: este izolată și are panouri solare, care reduc energia preluată din rețea.
În weekend contează cât durează încălzirea pereților
Proprietarul unei case din paiantă, moștenite de la bunici, descrie diferența dintre confortul de vară și cel de iarnă. Vara, locuința păstrează răcoarea; iarna, chiar cu soba aprinsă, pereții au nevoie de cel puțin o zi ca să se încălzească.
Este efectul inerției termice: pereții preiau căldura încet și o cedează treptat. În cazul său, casa continuă să păstreze căldura două zile după plecare, deși el are nevoie de confort în timpul vizitei scurte.
Pentru folosirea ocazională, un participant propune un aparat de aer condiționat cu inverter și conexiune la internet. Acesta poate fi comandat înaintea sosirii sau menținut la 13-14 grade, pentru ca pereții să nu se răcească pe deplin. Participantul invocă și lipsa muncii cu lemnele și a cenușii.
Un proprietar din zona Brașov descrie folosirea unei pompe de căldură aer-apă și a unui termostat prin care pornește încălzirea înainte de plecarea spre casă. El apreciază consumul propriu drept mic și spune că intenționează să instaleze o pompă de căldură și în apartament în acest an.
Recomandarea lui este condiționată de o izolare bună. Tot el precizează că randamentul încălzirii electrice depinde atât de temperaturile de afară, cât și de izolația clădirii. O altă sugestie venită din discuție este apelarea la un localnic care să facă focul înainte de sosirea proprietarilor.
Casele închise iarna au nevoie de protecție împotriva înghețului
Un proprietar al unei case montane are numai sobe alimentate cu lemne, dar nimeni nu poate veni să întrețină focul în lunile de iarnă. Cum zona nu este racordată la gaz metan, el consideră încălzirea electrică alternativa rămasă.
O româncă stabilită în Canada recomandă ca alegerea să țină cont de perioadele de absență și de posibilitatea ca țevile să înghețe. Casa ei de la țară se află la aproximativ 300 de kilometri de locuința curentă, într-o zonă unde temperaturile pot coborî iarna la minus 38 de grade.
Pentru acea proprietate folosește o centrală pe GPL, menținută la 15 grade când lipsește. Inițial o lăsa la 10 grade, însă după sosire avea de așteptat mai mult pentru încălzire. Ea subliniază importanța izolației, inclusiv la pod.
Un alt participant spune că își lasă casa montană fără încălzire și golește instalația de apă. Relatează că a procedat astfel timp de 20 de ani fără probleme, condiționând însă observația de absența infiltrațiilor și a altor defecțiuni serioase.
Acesta avertizează asupra cheltuielilor unei încălziri electrice permanente și asupra riscului de incendiu pe care îl asociază consumatorilor puternici lăsați fără supraveghere. Experiența lui cu o casă neîncălzită rămâne distinctă de recomandările pompierilor pentru utilizarea aparatelor.
Sobele se pregătesc înainte de primul foc
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Iancu de Hunedoara” recomandă pregătirea instalațiilor înaintea folosirii: „Înainte de utilizare, sobele și coșurile de evacuare a fumului și gazelor arse vor fi verificate amănunțit, reparate și curățate”.
Protecția podelei și distanțele față de obiectele care pot lua foc diferă după tipul sobei:
La modelele cu acumulare și la cele din teracotă, podeaua combustibilă din dreptul ușiței se acoperă cu o tablă de 70 × 50 de centimetri. Obiectele combustibile se păstrează la minimum 50 de centimetri.
Pentru sobele fără acumulare, între acestea și materialele combustibile se lasă cel puțin un metru. Sub sobă se amenajează un suport termoizolant care protejează pardoseala.
Pompierii indică și un minimum de un metru între materialele combustibile și sobă ori burlanele metalice lipsite de izolație.
Coșurile trebuie controlate pentru identificarea crăpăturilor, iar depunerile de funingine se îndepărtează periodic. În dreptul elementelor combustibile ale construcției este necesară izolarea termică.
În pod, pompierii recomandă tencuirea coșurilor atât înăuntru, cât și pe exterior, urmată de văruire. Astfel se pot observa mai ușor fisurile prin care ar putea ieși scântei spre materialele care pot lua foc.
Verificările, reparațiile și curățarea periodică se fac prin persoane autorizate și specializate. Sunt interzise improvizațiile cu mai multe coturi la burlanele metalice, instalate lângă pereți combustibili ori aproape de materiale inflamabile.
La alimentarea sobei se aplică și următoarele precauții:
- Nu se introduce o cantitate excesivă de lemne.
- Se utilizează doar combustibilul prevăzut pentru modelul respectiv.
- Focul nu se aprinde cu benzină sau cu alte lichide inflamabile.
Aparatele electrice portabile nu se lasă nesupravegheate
Pentru încălzirea electrică, pompierii cer evitarea instalațiilor improvizate. Conectarea în același timp a mai multor consumatori puternici poate suprasolicita circuitele și trebuie evitată.
Radiatoarele electrice portabile și convectoarele nu trebuie să funcționeze fără supraveghere. Recomandarea se aplică și aparatelor dotate cu termostat.
