Medicii hepatologi avertizează că mai multe obiceiuri obișnuite pot duce la afecțiuni hepatice grave chiar și în lipsa consumului de alcool. De la alimentație și somn insuficient până la suplimente și automedicație, ficatul poate fi afectat ani la rând fără simptome clare, iar schimbarea unor rutine aparent banale poate reduce riscul.
Printre sursele importante de risc se află fructoza rafinată din băuturi îndulcite, sucuri din comerț și alimente procesate. Consumul excesiv poate favoriza boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, MASLD, denumirea actuală a afecțiunii cunoscute anterior ca ficat gras non-alcoolic. Riscul este legat de ceea ce ajunge zilnic în farfurie și în pahar.
Un alt pericol este automedicația. Supradozajul accidental cu paracetamol poate apărea atunci când sunt luate în același timp mai multe medicamente pentru răceală sau durere care conțin aceeași substanță. Medicii atrag atenția că suprapunerea produselor cu același ingredient activ poate provoca leziuni hepatice acute.
Și suplimentele comercializate drept naturale sunt incluse pe lista factorilor de risc. Produsele pe bază de kava sau tătăneasă, comfrey, au fost asociate cu afectarea ficatului, deși există percepția că un produs natural ar fi automat lipsit de riscuri. La mijloc rămâne și folosirea lor fără o evaluare reală a efectelor, potrivit Jurnalul Național.
Lipsa cronică de somn este asociată cu inflamație crescută, rezistență la insulină și un risc mai mare de ficat gras, prin perturbarea ritmului circadian al ficatului. Pe lista factorilor de risc intră și supradozajul de vitamina A. Aceasta este stocată în ficat și poate favoriza inflamația hepatică. Recomandarea este ca vitamina A să fie obținută din surse alimentare precum morcovi, spanac sau cartofi dulci.
Medicii includ în aceeași categorie a expunerilor frecvente compușii chimici volatili din vopsele, spray-uri sau produse de curățenie folosite repetat în spații slab ventilate. Aceștia pot crește stresul oxidativ la nivelul ficatului. Și fumatul pasiv este menționat între factorii care pot contribui la afectarea țesutului hepatic. Expunerea aduce în organism mii de substanțe chimice care ajung la ficat prin sânge.
În plus, grăsimile trans industriale, încă prezente în unele produse ambalate care conțin uleiuri parțial hidrogenate, favorizează inflamația și acumularea de grăsime în celulele ficatului. Chiar și deshidratarea frecventă poate influența funcționarea ficatului și a rinichilor, organe care lucrează împreună pentru eliminarea substanțelor reziduale.
Tabloul descris de hepatologi are un numitor comun: expuneri mici, dar repetate. Aici intră băuturile îndulcite consumate constant, medicamentele pentru răceală luate în paralel fără verificarea substanței active, nopțile scurte transformate în rutină, excesul de vitamina A din suplimente, folosirea frecventă a spray-urilor chimice în încăperi neaerisite și expunerea la fum de țigară.
Dr. Pramod Kumar D. A., medic primar în hepatologie și transplant hepatic la Apollo Hospitals, Bannerghatta Road, Bangalore, explică: „Când oamenii se gândesc la bolile de ficat, alcoolul este, de obicei, primul lucru care le vine în minte. Totuși, în prezent, bolile hepatice sunt tot mai des determinate de alegerile de zi cu zi, de alimentația nesănătoasă, lipsa somnului, suplimentele administrate fără nevoie, toxinele din mediul înconjurător și chiar de medicamente folosite frecvent. Ficatul procesează aproape tot ceea ce intră în organism, astfel că obiceiurile aparent nesemnificative, repetate ani la rând, pot provoca treptat inflamație, acumulare de grăsime și cicatrizarea țesutului hepatic. Protejarea ficatului nu înseamnă evitarea unui singur lucru, ci adoptarea constantă a unor alegeri mai sănătoase.”
