Un studiu recent din Spania arată că, atunci când vine vorba despre fertilitate, nu contează doar somnul, alimentația, alcoolul sau fumatul. Cercetarea pune în prim-plan și un alt element important, locul în care trăiești. Autorii au identificat diferențe regionale semnificative în calitatea spermei, deși obiceiurile de viață ale participanților au fost foarte asemănătoare.
Între iunie 2024 și decembrie 2025, studiul prospectiv multicentric a urmărit 386 de bărbați care au efectuat evaluări ale fertilității în șapte centre de reproducere asistată din Spania. Cea mai bună calitate generală a spermei a fost observată în nordul țării, unde numărul mediu total de spermatozoizi mobili a fost de 94,35 milioane, comparativ cu 50,11 milioane în Spania centrală. Tot în nord a fost înregistrată cea mai mare concentrație medie de spermatozoizi, de 80,96 milioane/ml, precum și o motilitate superioară, de 44,79%.
Rezultatul care a atras cel mai mult atenția cercetătorilor a apărut după ajustarea pentru factorii de stil de viață și cei sociodemografici măsurați. În aceste condiții, doar locația geografică și durata abstinenței au rămas asociate independent cu parametrii spermei. Cu alte cuvinte, diferențele dintre regiuni nu au dispărut atunci când participanții au fost comparați din perspectiva stilului de viață. Potrivit Lyla, profesorul Rocío Núñez-Calonge, autorul principal, a explicat la a 42-a reuniune anuală a ESHRE de ce acest rezultat a fost important pentru echipă. „Ceea ce a fost cel mai remarcabil pentru noi a fost că parametrii superiori ai calității spermei au fost găsiți în mod constant în nordul Spaniei. În același timp, am fost surprinși să descoperim că obiceiurile stilului de viață erau foarte similare în toate zonele geografice studiate.”
Diferențele sunt vizibile și la capitolul motilitate. Motilitatea redusă a spermatozoizilor a afectat 23,9% dintre bărbații din nord, față de 55,4% în sudul Spaniei și 53,4% în Spania centrală. Asta înseamnă că în sud și în centru proporția a fost de peste două ori mai mare decât în nord.
Autorii nu susțin că au demonstrat definitiv cauza acestor variații, dar indică o direcție clară pentru cercetările viitoare. Ipoteza principală vizează expunerea diferită la mediu, în special la poluare și la alți contaminanți. Profesorul Rocío Núñez-Calonge a formulat astfel această ipoteză: „Dacă, pe baza rezultatelor acestui studiu, excludem obiceiurile stilului de viață masculin ca explicație pentru diferențele geografice observate în calitatea spermei, pare probabil ca aceste variații să fie în schimb legate de diferențe în expunerea la mediu, cum ar fi nivelurile de poluare sau alți contaminanți de mediu prezenți în acele zone.” Studiul menționează printre factorii suspectați poluarea, substanțele chimice industriale și compușii derivați din plastic.
Cercetarea nu spune că totul depinde de orașul în care locuiește un cuplu și nici nu pune sub semnul întrebării beneficiile unui stil de viață sănătos asupra calității spermei. În schimb, sugerează că imaginea completă include și factori pe care oamenii nu îi pot controla singuri. Profesorul Karen Sermon, fost președinte imediat al ESHRE, a subliniat dimensiunea publică a problemei: „Deși este bine stabilit că un stil de viață sănătos are un efect pozitiv asupra calității spermei, efectul factorilor de mediu care sunt dincolo de controlul individului sunt clare și trebuie abordate la nivel societal și politic. Există o responsabilitate clară pentru organismele de reglementare naționale și UE în această chestiune.”
Cercetătorii cer studii mai ample și mai bine structurate pentru a clarifica legătura dintre expunerea la mediu și calitatea spermei. În paralel, ei susțin politici de sănătate publică mai ferme pentru reducerea expunerii la poluanți, substanțe chimice industriale și compuși derivați din plastic. Studiul a fost prezentat la cea de-a 42-a reuniune anuală a Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie și publicat în Human Reproduction, în 2026.
