Un studiu care a analizat relația dintre alimentație, microbiomul intestinal și sănătatea inimii aduce un semnal important pentru adulții cu boală coronariană. Cercetătorii au observat că o alimentație asociată cu un microbiom intestinal mai sănătos a fost legată de un risc mai mic de mortalitate de toate cauzele.
Datele au fost colectate între 2005 și 2018, din NHANES, adică National Health and Nutrition Examination Survey. Analiza a urmărit legătura dintre boala coronariană și scorurile mai mari la Dietary Index for Gut Microbiota. Rezultatele au arătat că persoanele cu scoruri mai ridicate au avut un risc mai scăzut de mortalitate de toate cauzele. Asocierea a fost neliniară, iar beneficiul cel mai clar a apărut atunci când scorurile au ajuns la 5 sau mai mult.
Studiul nu arată că un anumit tip de meniu poate vindeca boala coronariană și nici nu demonstrează o relație cauzală. Cu alte cuvinte, cercetătorii au identificat o asociere, fără să poată spune că alimentația a dus direct la reducerea riscului. Chiar și așa, concluzia susține ideea că obiceiurile alimentare constante pot conta nu doar pentru digestie, ci și pentru inimă.
În același timp, interesul pentru microbiomul intestinal a crescut mult în ultimii ani, inclusiv prin prisma legăturii cu sănătatea cardiovasculară. În acest context, recomandările alimentare cel mai des menționate pentru un microbiom sănătos sunt diete bogate în fibre și alimente fermentate. Potrivit Revistaioana, exact această legătură dintre dietă și risc mai scăzut de mortalitate a fost observată la adulții cu boală coronariană.
Mesajul practic al cercetării nu este despre perfecțiune și nici despre reguli dure. Mai degrabă, este vorba despre consecvență. Scorul de 5 la Dietary Index for Gut Microbiota nu trebuie privit ca o țintă rigidă, mai ales că datele publicate nu îl traduc într-un meniu exact. Ce pare să conteze este un anumit nivel de constanță în alegerile alimentare, nu schimbările izolate.
Aplicarea ideii poate fi simplă. O alimentație mai variată, bazată mai mult pe alimente integrale, cu un aport mai bun de fibre și porții mici, regulate, de alimente fermentate, este mai ușor de menținut pe termen lung. Pentru persoanele cu un program încărcat, pașii mici pot fi mai eficienți decât schimbările bruște făcute pentru scurt timp.
Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii viitoare pentru a putea discuta despre cauzalitate. Deocamdată, rezultatele oferă o direcție serioasă de cercetare privind modul în care sănătatea intestinală și cea cardiacă se pot influența. Până la apariția unor date mai clare, ideea de bază rămâne una echilibrată: mesele construite în jurul varietății și al alimentelor integrale pot susține starea de bine, sănătatea intestinală și, posibil, protecția cardiovasculară.
