Banca Mondială trage un semnal de alarmă serios privind costurile din agricultură. Tensiunile geopolitice din Iran și blocada aplicată asupra Strâmtorii Ormuz au împins accesibilitatea fermierilor la îngrășăminte la cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani. securitatea alimentară globală este amenințată direct, pe fondul creșterii explozive a costurilor la energie.
Legătura directă dintre gaze și prețul la raft
Iar lucrurile devin tot mai complicate dacă privim structura costurilor. Un raport al Băncii Mondiale arată că explozia prețurilor este generată în principal de scumpirea gazelor naturale, care sunt materia primă esențială pentru îngrășămintele pe bază de azot. Orice volatilitate din sectorul energetic se traduce imediat în facturi mai mari pentru producători.
„Întrucât producția de îngrășăminte cu azot din UE se bazează în principal pe gaze naturale, creșterea costurilor la gazele naturale va avea un impact asupra costurilor de producție a îngrășămintelor. îngrășămintele reprezintă energie, așa că atunci când costurile energiei cresc, automat costurile îngrășămintelor cresc”, a declarat un purtător de cuvânt al Fertilisers Europe.
V-ați gândit vreodată cât de repede se propagă acest șoc la noi în țară? Când prețul gazului crește pe piețele internaționale din cauza conflictelor din Orient, fermierii români plătesc mult mai mult pentru fertilizanți, iar dumneavoastră veți achita o notă de plată mai mare pentru pâine sau carne la supermarket. Este un lanț economic de la care nimeni nu se poate sustrage.
Europa cere acțiune, dar situația e complexă
Dar cum stăm la nivel continental? Miniștrii europeni ai agriculturii cer acum o intervenție urgentă pentru a preveni o criză prelungită a prețurilor la alimente și pentru a proteja recoltele de cereale pentru sezonul viitor, relatează Financiarul. Chiar dacă se cere ajutor, situația aprovizionării imediate nu este critică.
„Europa nu se confruntă cu o problemă de aprovizionare pentru sezonul actual având în vedere producția relativ ridicată a producției europene care satisface istoric aproximativ 70% din cererea europeană precum și nivelurile record de importuri în trimestrul 4 din 2025”, a explicat reprezentantul Fertilisers Europe.
E drept că cifrele imediate nu arată o penurie.
„Trebuie subliniat că Europa nu se confruntă în prezent cu o problemă de aprovizionare cu îngrășăminte”, a ținut să precizeze aceeași sursă. Numai că producătorii lucrează la o limită extrem de periculoasă. „totusi fermierii operează într-un mediu complex și se confruntă cu marje strânse. Instituțiile UE ar trebui să consolideze ajutoarele și asistența pentru fermierii europeni, asigurându-se în același timp că un astfel de sprijin nu se face în detrimentul competitivității producătorilor de îngrășăminte din UE”, a adăugat oficialul.
Presiuni globale și teama pentru recoltele viitoare
Chiar dacă Europa pare să traverseze criza ceva mai bine, îngrijorările pentru culturile viitoare sunt cât se poate de reale. Un reprezentant al CropLife Europe a întărit acest avertisment dur: „Fermierii europeni operează deja sub o presiune economică și de reglementare semnificativă, iar șocurile globale pur și simplu adaugă combustibil la acest foc. Securitatea alimentară depinde de reziliență, ceea ce înseamnă să ne asigurăm că fermierii au acces în timp util la toate instrumentele de care au nevoie pentru a proteja culturile și a gestiona riscurile, chiar și în perioade de volatilitate”.
La nivel global, deficitul lovește crunt Asia și Sudul Global. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) avertizează că întreruperile de transport din Strâmtoarea Ormuz generează lipsuri majore. Regiunile cele mai afectate includ India, Bangladesh, Sri Lanka, Egipt, Sudan și diverse părți din Africa Subsahariană. Acolo, costurile ridicate apropie spectrul insecurității alimentare. Modelele realizate de Institutul Internațional de Cercetare a Politicilor Alimentare (IFPRI) sugerează că reducerea utilizării îngrășămintelor va duce aproape sigur la recolte mai mici în sezonul următor.
Ce e de făcut? Autonomia strategică, o soluție pe termen lung
Și totuși, care e soluția pe termen lung? Pentru a stabiliza piața internă, strategiile europene trebuie să se schimbe radical. Nu e suficient să rezolvi crize punctuale. „Pe termen mai lung, autonomia strategică europeană în domeniul alimentar nu se poate opri la ferme sau la rafturi. Trebuie să includă intrările din amonte care fac posibilă producția de alimente”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Fertilisers Europe.
Industria de profil cere recunoaștere oficială din partea Comisiei Europene. „Înaintea viitorului Plan de Acțiune pentru Îngrășăminte, am cerut Comisiei Europene să recunoască industria europeană a îngrășămintelor drept un pilon strategic al autonomiei strategice a UE”, a mai adăugat acesta.
Banca Mondială notează clar că reducerea aplicării de îngrășăminte astăzi ar putea prelungi durata crizei actuale a sărăciei. Fără o stabilizare a piețelor energetice, efectele războiului din Iran se vor resimți mult timp în lanțul global de aprovizionare cu alimente.
