La orizont se vede o nouă criză enormă a migraţiei

O nouă migraţie, complet diferită de cea din 2015, mai amplă şi cu o desfăşurare mai rapidă, într-un ritm disperat şi punând iarăşi la încercare capacitatea structurilor de rezistenţă fizice şi morale ale lumii în care trăim.

Comparativ, cel mai important argument este că, în 2015, răspunsul la criza refugiaţilor sirieni (la care, în etape ulterioare, s-au mai adăugat şi alţii veniţi nu numai din arealul Orientului Mijlociu) a fost ghidat strict de raţionamente umanitare, de nevoia de a demonstra capacitatea UE de a se comporta în acest domeniu ca un actor major pe scena internaţională.

Însă, acum este vorba despre o situaţie complet diferită din cauza apariţiei, complet neaşteptate, a cauzalităţii principale a crizei: lumea occidentală se simte obligată să pună în mişcare mecanismele de asistenţă umanitară şi relocare masivă deoarece fluxul migratoriu este datorat exclusiv, cel puţin deocamdată, pierderii ruşionase a războiului de către americani şi de către trupele NATO, precum şi apariţiei datei-limită de evacuare stabilite de americani, adică 31 august.

Asta nu s-a petrecut în Siria de unde s-a putut pleca o…

Citeste continuarea Aici