O masă nutritivă face mai mult decât să potolească foamea de moment. Un studiu recent arată că, imediat după consum, intestinul trimite un semnal direct către creier care ajută la consolidarea memoriei. Cercetarea a demonstrat că acest mecanism este pornit de energia din alimente, nu de gust.
În cadrul experimentelor, șobolanii care au consumat alimente cu aport caloric, fie din grăsimi, fie din zahăr, au prezentat o activitate cerebrală intensă, asociată cu memoria. În schimb, cei care au primit băuturi fără calorii nu au beneficiat de acest impuls, ceea ce a confirmat rolul nutrienților în acest proces.
Cum funcționează semnalul intestin-creier
Biologul Scott Kanoski, coordonatorul studiului, a urmărit traseul exact al acestui semnal. El pleacă din intestin și urcă prin nervul vag până la o regiune a creierului numită sept medial. Această zonă controlează hipocampul, considerat centrul memoriei.
Ajunse aici, informațiile despre prezența caloriilor declanșează eliberarea de acetilcolină. Acesta este un neurotransmițător cu un rol esențial în procesele de învățare și memorare. Studiul leagă astfel, în mod direct, alimentația de producția acestei substanțe în zonele cheie ale creierului.
Efectele pe termen lung ale dietei
Impactul alimentației nu se oprește la efectul unei singure mese. Șobolanii care au fost hrăniți în tinerețe cu o dietă de tip occidental, bazată pe chipsuri, unt de arahide cu ciocolată și sirop de porumb, au dezvoltat un sistem de comunicare intestin-creier slăbit. Potrivit studiului publicat în revista Nature Communications, dificultățile lor la testele de memorie au continuat chiar și după ce au revenit la o alimentație sănătoasă. Lyla
Acest detaliu sugerează că semnalul benefic dintre sistemul digestiv și creier este important pentru sănătatea cognitivă pe termen lung, iar o dietă nepotrivită îi poate provoca daune persistente.
Cercetătorii au notat că degradarea sistemului bazat pe acetilcolină este una dintre primele modificări observate în cazul bolii Alzheimer. Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea unor noi terapii bazate pe stimularea nervului vag, o metodă deja folosită pentru tratarea epilepsiei și a depresiei.
Autorii subliniază însă o limitare importantă: studiul a fost realizat exclusiv pe șobolani masculi, iar rezultatele nu pot fi extrapolate automat la oameni fără cercetări suplimentare.
