În mediul digital, sfaturile medicale îndoielnice au devenit o prezență constantă, promovate adesea de „doctori” generați de inteligența artificială sau de influențatori fără pregătire în domeniu. Un mesaj video bine realizat, livrat pe un ton calm, poate părea convingător și poate tenta pe oricine să îi dea crezare.
Riscurile nu sunt deloc de neglijat. Urmând astfel de sfaturi, o persoană poate ajunge să cheltuiască bani pe tratamente inventate, să amâne o intervenție medicală validată științific sau, mai grav, să își complice starea de sănătate.
De ce sunt aceste mesaje atât de convingătoare
Informațiile false despre sănătate se bazează pe mecanisme psihologice simple și eficiente: emoția, încrederea și poveștile personale. Pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de repede pot circula astfel de mesaje. Chiar și atunci când există dovezi statistice solide, experiența unei singure persoane, povestită cu emoție, poate avea o greutate mai mare în luarea unei decizii.
Mintea noastră nu reacționează întotdeauna la dovezi, ci la persoana care le prezintă. Aici intervin relațiile parasociale, acel sentiment de familiaritate pe care îl dezvoltăm față de o persoană publică pe care o urmărim constant. O meta-analiză recentă arată că influențatorii de pe rețelele sociale pot construi astfel de relații, care le influențează urmăritorilor atitudinile și comportamentele legate de sănătate.
Există deja exemple concrete, cum ar fi un tratament fals de slăbire denumit „jeleu roz”, care a reușit să înșele chiar și o celebritate. Încrederea în clinicieni și în instituțiile științifice se asociază, în general, cu o vulnerabilitate mai mică la dezinformare. Totuși, potrivit Revista Ioana, cercetările arată că neîncrederea în organizațiile de sănătate poate fi uneori un răspuns rațional la eșecuri instituționale din trecut.
Cum verificăm un sfat medical primit online
Primul pas este să verificăm sursa informației. Înainte de a evalua cât de bine este prezentat mesajul, trebuie să știm cine vorbește. Persoana respectivă are calificări medicale relevante? Identitatea ei poate fi verificată independent? O sursă poate fi carismatică și convingătoare, „fără a avea expertiza necesară pentru a judeca dacă un tratament funcționează”.
Al doilea pas este compararea informației cu ghidurile oficiale emise de organisme medicale reputabile. Diferența dintre o recomandare serioasă și una periculoasă devine adesea evidentă în această etapă, mai ales când sfatul online conține promisiuni exagerate.
Semne de avertizare clare
Promisiunile nerealiste sunt cel mai comun semnal de alarmă. Medicina reală implică incertitudine și variații individuale. De aceea, „afirmațiile conform cărora un tratament produce rezultate rapide, funcționează pentru aproape toată lumea sau nu are riscuri semnificative sunt puțin probabil să reflecte” complexitatea îngrijirii medicale.
Un alt aspect de urmărit sunt conflictele de interese financiare, care pot influența modul în care este prezentat un produs. Prudența este necesară și atunci când apar idei despre soluții „secrete” sau adevăruri pe care „nu vrea nimeni să le afle”. Emoția puternică, fie ea pozitivă sau negativă, crește vulnerabilitatea la dezinformare și ar trebui să ne determine să analizăm informația cu mai mult calm.
Cel mai serios semnal de alarmă este însă sfatul de a abandona un tratament deja prescris. Aici nu mai vorbim despre o simplă informație confuză, ci despre un îndemn periculos. „Tratați afirmațiile despre secret și sfaturile de a abandona îngrijirea prescrisă ca pe semne de avertizare serioase.” Consecința poate fi agravarea unei probleme de sănătate care necesita o intervenție medicală corectă.
Pe măsură ce conținutul generat de inteligența artificială devine tot mai sofisticat, pașii de verificare rămân esențiali. Autoarea Anna Stone abordează teme precum populismul și dezinformarea în cartea sa „Why are Some Ideas Easy to Believe on Little Evidence?”, programată pentru publicare în 2025. Până atunci, consultarea unui farmacist sau a medicului de familie rămâne cea mai sigură cale de a valida un sfat medical.
