Perioadele lungi de stat jos, fără întrerupere, ar putea conta mai mult decât pare la prima vedere. Un studiu arată că episoadele de sedentarism de cel puțin 30 de minute sunt asociate cu un risc mai mare de deces cauzat de cancer. În schimb, persoanele care se ridică regulat, chiar și pentru scurt timp, fie ca să stea în picioare, fie ca să facă câțiva pași, au avut un risc mai mic.
Mesajul important al cercetării este că nu contează doar câte ore petreci așezat într-o zi, ci și cum sunt distribuite aceste perioade. Două persoane pot avea același număr total de ore de stat jos, dar cea care își întrerupe mai des sedentarismul ar putea avea un avantaj. Totuși, studiul nu spune că statul pe scaun provoacă direct cancer, ci vorbește despre o asociere, nu despre o relație de cauzalitate dovedită.
Din punct de vedere practic, recomandarea este simplă și ușor de aplicat. Cercetarea sugerează să te ridici și să te miști un minut sau două la fiecare 20-30 de minute. Nu este vorba despre exerciții dificile, ci despre gesturi obișnuite, cum ar fi să mergi să îți iei o băutură, să faci câțiva pași prin casă, să rămâi în picioare în timpul unui apel telefonic sau să mergi până la imprimantă. Tocmai caracterul accesibil face această schimbare mai ușor de integrat în rutina zilnică.
Dacă lucrezi la birou, pauzele pot fi legate de obiceiuri pe care le ai deja, cum ar fi un apel, finalizarea unui mail mai lung sau umplerea sticlei cu apă. Dacă lucrezi de acasă, poți întrerupe pentru un minut activitatea și să faci un tur al camerei. Potrivit Lyla, unele relatări au evidențiat o reducere de 20% a riscului de deces din cauza cancerului. Cercetătorii explică însă că este vorba despre o diferență relativă. În exemplul oferit de ei, asta ar însemna o scădere de la aproximativ cinci la patru decese la 100 de persoane. Pentru un individ, schimbarea poate părea mică, dar la nivelul populației devine importantă.
Studiul transmite și un mesaj de echilibru. Nu înseamnă că o perioadă aglomerată, în care ai stat mult jos, produce automat efecte ireparabile. Mai degrabă, arată că un tipar repetat, cu ședere lungă și neîntreruptă, merită întrerupt. Cercetătorii au încercat să limiteze și o problemă frecventă în astfel de analize: posibilitatea ca unele persoane să fi petrecut mai mult timp așezate pentru că se simțeau deja rău înainte de diagnostic. Din acest motiv, primii doi ani de date din studiu au fost excluși.
Există, însă, și limite importante. Datele provin din UK Biobank, o resursă valoroasă pentru cercetare, dar participanții sunt, în general, mai sănătoși și mai înstăriți decât populația generală. Asta înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se aplice la fel tuturor, inclusiv persoanelor tinere cu risc inițial mai mic de cancer, persoanelor cu dizabilități sau celor care au locuri de muncă fizice active.
De asemenea, studiul nu arată ce tipuri de cancer sunt mai influențate, pentru că analizează decesele cauzate de cancer în general, nu forme specifice. Nici diferențele dintre femei și bărbați nu sunt clarificate în informațiile disponibile. În plus, măsurătorile activității au fost colectate pe o perioadă relativ scurtă, ceea ce poate să nu redea perfect obiceiurile unei persoane pe termen lung. Ca idee practică pentru ziua de azi, regula rămâne simplă: ridică-te la fiecare 20-30 de minute și mișcă-te unul-două minute.
