Președintele american Donald Trump a notificat oficial Congresul SUA că războiul cu Iranul s-a încheiat, exact în ziua în care expira termenul legal de 60 de zile pentru continuarea operațiunilor militare. Decizia, menită să evite necesitatea unei autorizări din partea legislativului, stârnește însă un val de controverse politice și economice.
Miza termenului de 60 de zile
Totul se învârte în jurul unei legi federale din 1973, War Powers Resolution (cunoscută și sub numele de War Powers Act). Aceasta a fost creată special pentru a limita puterea președintelui de a angaja țara în conflicte armate fără aprobarea Congresului, o reacție directă la Războiul din Vietnam. legea impune ca legislativul să aprobe menținerea trupelor într-un conflict înainte de a se împlini 60 de zile de la începerea acestuia.
Numai că administrația americană vede lucrurile dintr-o cu totul altă perspectivă. Secretarul apărării, Pete Hegseth, susține, alături de președinte, că armistițiul recent a resetat practic cronometrul legal. În scrisoarea trimisă vineri, Trump a detaliat calendarul operațiunilor. „La 7 aprilie 2026, am ordonat un armistiţiu de două săptămâni. Armistiţiul a fost prelungit de atunci. Nu a mai existat niciun schimb de focuri între forţele Statelor Unite şi cele iraniene din 7 aprilie 2026. Ostilităţile care au început pe 28 februarie 2026 s-au încheiat”, a scris Donald Trump.
O dispută constituțională la Washington
Iar tensiunile politice nu se opresc aici. Președintele a sugerat chiar că legea puterilor de război ar putea fi neconstituțională, subliniind că, istoric, nicio administrație nu a cerut formal aprobarea Congresului pentru a menține o operațiune activă. „Există unii oameni care o consideră neconstituţională”, a explicat el referitor la legislația din 1973.
E drept că executivul american a încercat mereu să ocolească aceste limitări. „Suntem mereu în contact cu Congresul, dar nimeni nu a cerut-o vreodată… De ce ar trebui să fim diferiţi?”, a declarat preşedintele reporterilor de la Casa Albă. Dar democrații calculează altfel acest termen de 60 de zile, după cum notează Financiarul. Ei pornesc de la anunțul privind începerea atacurilor, făcut de republican pe 2 martie, la doar două zile după ce Statele Unite și Israelul au lansat operațiunile împotriva Iranului. Până la urmă, cum vine asta din punct de vedere legal? Liderul de la Washington a respins ferm criticile: „Nu cred că ceea ce cer ei este constituţional. Cei care cer asta nu sunt patrioţi”.
Impact economic și acuzații de lipsă de strategie
Opoziția democrată contestă vehement poziția președintelui. Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a adus în discuție consecințele concrete ale situației. „Declaraţia preşedintelui Trump că războiul din Iran s-a încheiat nu reflectă realitatea zecilor de mii de soldaţi americani aflaţi în pericol în regiune, ameninţările continue ale administraţiei de a escalada ostilităţile, închiderea Strâmtorii Ormuz şi creşterea preţurilor”, a denunțat senatoarea.
Și aici intervine problema care ne afectează direct. V-ați gândit vreodată cât de repede se transferă o decizie militară de la Washington în bugetul dumneavoastră lunar? Închiderea Strâmtorii Ormuz blochează o rută vitală pentru transportul de țiței. Când oferta scade pe fondul tensiunilor, cotațiile petrolului explodează, iar șoferii din România simt asta direct la pompă prin prețuri mai mari la carburanți.
Lucrurile sunt clare pentru opoziție.
„Preşedintele Trump a lansat acest război fără o strategie şi fără autorizaţie legală, iar anunţul de astăzi nu schimbă acest lucru”, a adăugat Jeanne Shaheen. Unii aleși democrați au avertizat că, după expirarea termenului, ar putea solicita oficial Casei Albe să obțină autorizația Congresului. În lipsa unui sprijin consistent din partea republicanilor, însă, democrații nu au o cale legală reală pentru a forța administrația să respecte termenul. Între timp, piețele financiare urmăresc cu sufletul la gură această dispută, unde fiecare declarație politică se poate traduce instantaneu în fluctuații ale prețului petrolului la nivel mondial.
