Înghețata oferă pe moment senzația că te răcorește, însă efectele ei asupra pielii pot fi diferite de ceea ce ai crede. Problema nu este desertul rece în sine, ci compoziția lui. Sortimentele comerciale bogate în zahăr rafinat și grăsimi saturate pot grăbi procese asociate cu îmbătrânirea pielii și pot influența starea generală de bine, chiar în perioada în care multe persoane își doresc un ten mai luminos, mai calm și mai puțin deshidratat.
Atunci când înghețata comercială cu mult zahăr este consumată des, excesul de glucoză se leagă de proteine precum colagenul și elastina. În acest mod apar compușii AGEs, iar fibrele de colagen devin mai rigide și mai fragile. Efectul ușor de observat este că pielea își poate pierde mai repede elasticitatea, iar ridurile pot deveni vizibile mai devreme.
Nu toate tipurile de înghețată sunt la fel, iar diferența poate fi văzută pe etichetă. Multe produse industriale conțin siropuri de glucoză-fructoză, uleiuri vegetale rafinate, arome artificiale, coloranți și stabilizatori. Comparativ cu o înghețată artizanală preparată din ingrediente simple, acestea au o valoare nutritivă mai scăzută. O alegere mai inspirată înseamnă, de regulă, o listă scurtă de ingrediente, nu una lungă, plină de adaosuri greu de urmărit.
Potrivit Lyla, efectele unui astfel de desert nu se opresc la aspectul pielii. Dacă are mult zahăr și grăsimi saturate sau trans, poate influența și felul în care te simți după consum: mai grea, mai însetată și, uneori, fără acea senzație plăcută că ți-a prins bine. Deși înghețata este văzută adesea ca un ajutor contra căldurii, răcorirea este doar temporară. Unele sortimente comerciale, prin cantitatea mare de zahăr, pot accentua senzația de deshidratare, deoarece organismul folosește apă pentru a procesa glucoza.
Din acest motiv, înghețata nu trebuie confundată cu hidratarea, mai ales într-o zi caniculară. Apa, ceaiurile reci neîndulcite și apa de cocos fără zahăr adăugat rămân opțiuni mai sigure când temperaturile ridicate îți consumă energia. Desertul poate rămâne un desert, dar nu ar trebui să înlocuiască lichidele.
Vara, pielea este deja solicitată de expunerea la soare. Dacă peste acest stres se suprapune și un consum mare de zahăr, efectele negative pot deveni mai pronunțate, fiind favorizate producerea radicalilor liberi și degradarea colagenului. Asta înseamnă că până și o rutină serioasă de SPF poate fi afectată din interior mai mult decât pare. Nu o singură porție schimbă totul, ci obiceiul repetat, care se adună în timp.
În plus, consumul frecvent de alimente ultraprocesate bogate în zahăr și grăsimi saturate este asociat cu un nivel mai ridicat de inflamație cronică de intensitate redusă. Acest proces poate contribui la boli metabolice și cardiovasculare și poate afecta și regenerarea pielii. Cu alte cuvinte, pielea reacționează la ceea ce se întâmplă în interiorul organismului, nu separat de restul corpului.
Pentru cei care iubesc înghețata, soluția nu este interdicția, ci alegerea mai atentă. O variantă mai bună este înghețata artizanală cu ingrediente simple, iar consumul ei ar trebui să rămână ocazional, nu să devină principala metodă de „hidratare” pe timpul verii. Și deserturile reci făcute acasă, din puține ingrediente, fără surplus de zahăr rafinat și fără grăsimi industriale, pot fi o direcție mai prietenoasă cu pielea. Miza reală rămâne frecvența: aceeași porție rece care pare un ajutor într-o zi foarte caldă poate contribui, dacă devine un obicei frecvent, la rigidizarea colagenului, deshidratare și regenerare mai lentă a pielii.
