Televiziunea și radioul public din Franța sunt zguduite de un scandal de proporții. O comisie parlamentară de anchetă a propus o tăiere radicală de un miliard de euro din buget, o măsură care recomandă închiderea mai multor canale și o restructurare masivă a giganților media de stat France Télévisions și Radio France.
Risipă și acuzații de stângism
Timp de șase luni, audierile din comisia de anchetă au fost de-a dreptul tensionate. Raportul final nu s-a ferit de cuvinte dure, aducând acuzații grave de risipă financiară semnificativă și o evidentă orientare de stânga a posturilor publice. La prima vedere, pare o simplă dispută administrativă, dar miza este uriașă.
V-ați gândit vreodată cât costă întreținerea acestor coloși media? Ei bine, în Franța, nota de plată pentru audiovizualul public se ridică la aproape patru miliarde de euro anual. Iar acești bani, până în 2022, proveneau dintr-o taxă TV, dar acum sunt luați direct din încasările din TVA, o mutare fiscală care ar trebui să dea de gândit și antreprenorilor din România.
Miza privatizării și lupta politică
Dar lucrurile nu se opresc aici. Propunerea a stârnit imediat reacții vehemente. Profesioniștii din industrie, prim-ministrul francez și chiar președintele comisiei de anchetă au respins concluziile, catalogându-le drept nerealiste și motivate politic. În centrul controversei se află raportorul comisiei, Charles Alloncle (un deputat în vârstă de doar 32 de ani), aliat cu partidul populist de dreapta al lui Marine Le Pen.
Criticii săi susțin că acesta ar avea, de fapt, o agendă ascunsă. Potrivit unei analize Financiarul, mulți profesioniști din piața media cred că scopul final al demersului este să pregătească televiziunea și radioul public pentru o viitoare privatizare. Nu-i chiar așa simplu, cum vine asta?
Partidul lui Marine Le Pen cere privatizarea
Partidul Adunarea Națională (RN), condus de Marine Le Pen și considerat cel mai mare partid din Franța în acest moment, susține de mult timp că este o victimă a prejudecăților din partea mass-mediei de stat. Nu de puține ori, liderii săi s-au plâns de tratamentul mediatic.
Cifrele vorbesc de la sine.
Într-o petiție online care cere explicit privatizarea, formațiunea politică este extrem de tranșantă. Iar mesajul lor este clar: „audiovizualul public nu mai este un spațiu al informației imparțiale, ci un instrument de influență în slujba unei anumite tabere”.
Un model de business sub presiune
Să fim sinceri, dezbaterea aprinsă din Hexagon nu e unică. Ea reflectă tensiuni similare din multe alte țări europene privind viitorul instituțiilor media finanțate din bani publici, mai ales în contextul audiențelor în continuă scădere. Numai că modelul francez are o particularitate care irită și mai mult concurența privată.
Spre deosebire de celebrul post britanic BBC, care se bazează exclusiv pe taxa publică, instituțiile media de stat din Franța difuzează și publicitate. Astfel, ele generează venituri suplimentare din piața liberă, pe lângă cele aproape patru miliarde de euro garantate anual de la bugetul de stat, concurând direct cu posturile private.
