Economia Rusiei dă semne clare de epuizare, sub presiunea sancțiunilor și a cheltuielilor militare uriașe. Produsul Intern Brut s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului 2026, iar un centru comercial imens din sudul Moscovei a devenit simbolul acestui declin abrupt.
Un gigant comercial bântuit de liniște
În mallul Goodzone, deschis în 2014, muzica pop răsună acum în gol. Vitrinele de sticlă sunt închise, iar cinematograful cu opt săli stă pustiu. Deși ușile sunt deschise zilnic, clienții au dispărut aproape complet. Ivan, casier la un mare retailer, povestește că într-o zi de joi, la final de aprilie, a înregistrat doar 13 tranzacții. Încasările abia au atins 3.417 ruble, echivalentul a 45 de dolari. În vremurile bune, numărul clienților se apropia de 300 pe zi.
„Mall-ul este atât de mare, încât te-ai putea rătăci și obosi plimbându-te prin el. S-ar părea că a fost construit și proiectat pentru un flux uriaș de oameni, dar eu nu am văzut așa ceva”, a povestit Ivan. Situația se repetă la fiecare etaj. Deși alte centre comerciale, precum gigantul Aviapark din nord-vestul Moscovei, par să aibă încă trafic, la Goodzone lucrurile stau complet diferit.
Impozite care sufocă afacerile
Dar nu doar angajații sunt disperați, ci și patronii. Guvernul rus a majorat anul trecut impozitul pe venit și pe profit, iar de la 1 ianuarie 2026, taxa pe valoarea adăugată a crescut la 22 de procente. Măsurile, menite să acopere găurile din buget, pun o presiune uriașă pe antreprenori.
Două angajate de la un magazin de cadouri recunosc că folosesc spațiul mai mult pe post de depozit. V-ați gândit vreodată cum e să ții un magazin deschis fără clienți? Una dintre ele explică situația dramatică a șefului ei: „Proprietarul aleargă ca un nebun pentru că impozitele au crescut anul acesta, iar acum are probleme cu strângerea banilor pentru a le plăti. Este foarte dificil pentru antreprenori în acest moment”.
Kremlinul recunoaște problemele
Cifrele oficiale confirmă dezastrul.
Contracția economică de 1,8% din primele două luni ale anului a fost recunoscută chiar de Vladimir Putin la jumătatea lunii aprilie. „Statisticile arată că, din păcate, creșterea economică a încetinit timp de două luni consecutive”, a spus Putin, cerând explicații oficialilor. Nemulțumirile cresc rapid și la nivel politic, relatează Jurnalulnational. Gennady Ziuganov, liderul Partidului Comunist, a avertizat în Duma de Stat că Rusia riscă o revoluție de tip bolșevic dacă executivul nu oprește declinul, descriind situația drept „tristă și îngrijorătoare”.
Rezervele statului, pe terminate
Iar explicația economică este destul de simplă. După plecarea companiilor occidentale, Moscova a mizat totul pe cheltuieli militare masive și pe exporturile de petrol către China și India. Numai că acest model nu mai funcționează. Ruben Enikolopov, profesor la Barcelona School of Economics, arată că ciclul de boom economic bazat pe infuzia de bani de la stat s-a încheiat. Rezervele sunt în scădere, iar atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești (o lovitură directă la capacitatea de export) au redus cantitatea de petrol pe care țara o mai poate vinde.
Chiar și Maxim Reshetnikov, ministrul rus al Dezvoltării Economice, a admis public că rezervele pe care statul s-a bazat s-au epuizat în mare parte. El a precizat că situația macroeconomică este „mult mai complicată”, iar prioritatea guvernului este să ajute firmele să se adapteze.
Pentru cetățeanul de rând, toate aceste cifre și declarații se traduc într-o realitate dură. Taxele majorate înseamnă prețuri mai mari la raft, iar lipsa clienților din mall-uri amenință direct locurile de muncă. Mulți ruși, precum Ivan, sunt acum forțați să își caute al doilea job doar pentru a supraviețui de la o lună la alta.
